România se pregătește să introducă pașapoartele de renovare a clădirilor, conform primului proiect al Planului Național de Renovare a Clădirilor (PNRC) transmis recent. Aceste pașapoarte, așteptate să fie implementate în primăvara acestui an, reprezintă un plan personalizat de renovare pe termen lung, proiectat pe o durată de 10 până la 15 ani, conceput pentru fiecare clădire în parte. Obiectivul principal al pașaportului este stabilirea unor pași clari și coerenți necesari pentru realizarea unei renovări aprofundate, etapizate. Scopul final al acestui demers este atingerea nivelului de performanță energetică ZEB (clădire cu emisii zero) sau NZEB (clădire cu consum de energie aproape zero), ori asigurarea unei reduceri de cel puțin 60% a consumului de energie primară în cazurile în care standardul ZEB nu este fezabil tehnic.
Necesitatea introducerii acestor instrumente este stipulată în Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), un act legislativ european pe care toate statele membre, inclusiv România, trebuie să îl transpună în legislația națională. Potrivit PNRC, reglementările secundare care vor introduce pașapoartele de renovare a clădirilor vor fi gata până la data de 29 mai 2026.
Deși schema va fi inițial voluntară pentru majoritatea proprietarilor de clădiri, se preconizează că va fi susținută printr-o stimulare financiară puternică. Totuși, pentru anumite categorii de imobile, cum ar fi clădirile publice sau cele care beneficiază de granturi substanțiale, pașapoartele de renovare ar putea deveni obligatorii.
De asemenea, pașaportul de renovare a clădirii va avea un format accesibil și ușor de înțeles pentru utilizatorul final. Chiar dacă se va baza pe date tehnice complexe, acesta va include un sumar grafic concis destinat proprietarilor și ocupanților. Sumarul va detalia în mod clar costurile, beneficiile estimate și pașii următori necesari în procesul de renovare. Elaborarea pașaportului se va face întotdeauna în urma unei vizite la fața locului, efectuată de un auditor energetic calificat.
Conținutul și structura pașaportului de renovare a clădirii
Pașaportul de renovare a clădirii (PRC) este conceput pentru a fi aliniat cu certificatul de performanță energetică (EPC) și cu viitorul registru digital al clădirilor. Conform propunerii din draftul PNRC, acesta va cuprinde următoarele categorii principale de informații:
- Informații de identificare și de bază
Această secțiune include date esențiale precum adresa, ID-ul unic al clădirii, zona climatică, anul construcției, tipul de utilizare și structura de proprietate/ocupanți. De asemenea, oferă o descriere de bază a anvelopei clădirii, a sistemelor tehnice și a oricăror sisteme regenerabile existente. Performanța energetică actuală și emisiile de CO2 sunt detaliate în funcție de utilizările specifice, cum ar fi încălzirea, apa caldă, ventilația și iluminatul.
- Foaia de parcurs pentru renovarea energetică și secvențierea măsurilor
Sunt prezentate unul sau mai multe scenarii care vizează o renovare aprofundată sau atingerea performanței la nivel ZEB, structurate într-o succesiune de etape pe un orizont de 10–15 ani. Aceste etape sunt împărțite pe termen scurt (0–3 ani), mediu (3–7 ani) și lung (7–15 ani). Pentru fiecare etapă, sunt specificate lista măsurilor (anvelopă, sisteme, surse regenerabile), economiile estimate de energie și CO₂, impactul asupra clasei EPC, costurile orientative și perioada estimată de implementare.
De asemenea, sunt oferite explicații privind secvențierea optimă a măsurilor, de exemplu, de ce anumite intervenții asupra anvelopei ar trebui să preceadă înlocuirea sistemelor de încălzire sau de ce anumite măsuri sunt grupate împreună pentru eficiență maximă.
- Informații financiare și de sprijin
Se oferă o prezentare generală a instrumentelor financiare și a stimulentelor relevante disponibile la momentul emiterii PRC, incluzând granturi (PNRR, AFM și alte programe naționale), împrumuturi, garanții și facilități fiscale aplicabile. Sunt indicate etapele de renovare care pot beneficia de intensități mai mari de sprijin (în cazul renovărilor profunde etapizate) și trimiteri către ghișee unice de asistență (one-stop shops), care pot ajuta proprietarii să dezvolte și să implementeze proiectele de renovare.
- Rezumat și comunicare orientată către proprietari
Aceasta este o pagină de sinteză concisă, care utilizează un limbaj clar și elemente vizuale, descriind traseul de renovare recomandat. Sunt evidențiate beneficiile estimate, cum ar fi economiile la costurile cu energia, îmbunătățirea confortului, beneficiile pentru sănătate, creșterea valorii proprietății și reziliența sporită. Secțiunea oferă, de asemenea, referințe către surse suplimentare de informare.
- Context de reglementare și obligații
Sunt sintetizate cerințele naționale relevante aplicabile clădirii, inclusiv standardele minime de performanță energetică (MEPS) și calendarele de eliminare treptată a centralelor pe combustibili fosili. Această parte indică modul în care aceste cerințe normative interacționează cu foaia de parcurs propusă pentru renovarea energetică și, unde este cazul, constrângerile de urbanism sau de protecție a patrimoniului.
Calendar de implementare a schemei de pașapoarte de renovare
Implementarea schemei românești de PRC va fi realizată etapizat, urmărind să construiască pe baza experienței existente și să asigure o fezabilitate administrativă ridicată.
Faza 1 (2026–2027): pilot și implementare voluntară
Accentul se va pune pe casele unifamiliale și clădirile rezidențiale multifamiliale incluse deja în programe de renovare europene sau naționale. De asemenea, vor fi vizate clădirile publice selectate (școli, spitale, clădiri administrative) care trec prin renovări aprofundate. În acest interval, se va dezvolta instrumentul digital național BRP pentru experți, asigurând interoperabilitatea cu baza de date existentă. Se va pune accent pe formarea auditorilor energetici și a personalului din centrele de asistență.
Faza 2 (începând cu 2028): extindere și obligații țintite
Schema se va extinde gradual către o gamă mai largă de imobile, incluzând clădirile nerezidențiale și clădirile acoperite de standardele minime de performanță energetică. Vor fi introduse obligații țintite de a deține un PRC, de exemplu pentru clădirile supuse renovărilor aprofundate cu sprijin public ridicat sau pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe din categorii specifice. Pașaportul va fi integrat mai puternic în instrumentele financiare, ajungând să fie o cerință la solicitarea anumitor granturi sau împrumuturi pentru renovări profunde.
Pe parcursul ambelor faze, PRC-urile vor fi emise de evaluatori energetici calificați, în urma unei vizite la fața locului. Costul aferent emiterii pașaportului va fi eligibil pentru finanțare publică în cadrul programelor de renovare, în special pentru gospodăriile cu venituri reduse și pentru proprietarii de clădiri din sectorul public.
Rolul pașapoartelor în stimularea renovărilor aprofundate și etapizate
PRC-urile reprezintă un instrument-cheie pentru operaționalizarea renovărilor aprofundate și a renovărilor aprofundate etapizate în România. Prin furnizarea unei foi de parcurs clare, specifice fiecărei clădiri, acestea facilitează înțelegerea de către proprietari a pașilor și investițiilor necesare, coordonarea lucrărilor în timp și combinarea mai multor surse de finanțare.
Asocierea unor intensități mai ridicate de sprijin cu renovările aprofundate bazate pe PRC va crea un stimulent puternic. Acest lucru încurajează adoptarea PRC-urilor și urmarea unor strategii de renovare cuprinzătoare, în locul intervențiilor punctuale și superficiale.
În plus, pașapoartele de renovare, împreună cu EPC-urile de nouă generație și registrele digitale ale clădirilor, vor îmbunătăți transparența și fiabilitatea proiectelor pentru instituțiile financiare. Această claritate va permite o evaluare mai bună a riscurilor și va contribui la mobilizarea capitalului privat. Totodată, acestea vor sprijini autoritățile publice în monitorizarea progresului către atingerea obiectivelor de renovare și în evaluarea eficienței schemelor de sprijin public.
Concluzie: de ce PRC este un instrument-cheie
Importanța Pașaportului de Renovare a Clădirii este multiplă, oferind beneficii esențiale pentru toți actorii implicați în piața imobiliară și energetică:
- Transformă renovarea dintr-un proiect necoordonat într-o strategie planificată pe termen lung.
- Reduce riscul de renovări superficiale și de blocaje tehnologice (lock-in).
- Ajută proprietarii să planifice, sprijină băncile în evaluarea riscului și permite statului să urmărească progresul.
- Mobilizează capitalul privat, completând fondurile publice destinate eficienței energetice.
Spre un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050
Planurile Naționale de Renovare a Clădirilor (PNRC) reprezintă evoluția strategiilor naționale de renovare pe termen lung, solicitate statelor membre ale UE. Aceste planuri vor asigura renovarea fondului național de clădiri, rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, cu scopul de a le transforma în imobile cu performanță energetică ridicată și complet decarbonizate până în 2050. Obiectivul general stabilit la nivel european este transformarea stocului existent de clădiri în clădiri cu emisii zero (ZEB).
Obligația statelor membre ale UE de a elabora și transmite noile planuri de renovare este prevăzută la articolul 3 din Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Aceste PNRC-uri fac parte din Planurile Naționale Integrate Energie-Climă (PNIESC), iar progresul lor va fi urmărit, monitorizat și evaluat prin mecanismele integrate de raportare ale PNIESC.
Până la 31 decembrie 2025, toate statele membre ale UE au avut obligația să elaboreze un proiect de Plan Național de Renovare a Clădirilor. După transmiterea proiectelor, Comisia Europeană le va evalua și poate emite recomandări în termen de șase luni. Statele membre vor trebui să țină cont în mod corespunzător de aceste recomandări și să transmită planul final până la 31 decembrie 2026.
Transmiterea proiectelor de plan trebuie să fie precedată de o consultare publică națională. Aceasta este esențială pentru a se asigura că planurile răspund nevoilor naționale și iau în considerare opiniile tuturor părților interesate.
Conform cerințelor, Planurile Naționale de Renovare trebuie să includă cel puțin:
- O prezentare generală detaliată a fondului național de clădiri, structurată pe diverse tipuri de clădiri.
- O foaie de parcurs cu obiective stabilite la nivel național pentru 2030, 2040 și 2050, inclusiv un set de indicatori clari de progres.
- O prezentare explicită a politicilor și măsurilor planificate pentru implementare.
- O estimare a necesarului de investiții și a surselor de finanțare pentru implementarea efectivă a planului.
