Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) esențial pentru securitatea energetică națională. Proiectul vizează aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice. Elaborarea unui astfel de plan este o cerință impusă fiecărui stat membru al Uniunii Europene, fiind fundamentat pe scenarii de criză identificate la nivel național și regional.
Prin implementarea acestui act normativ, sunt stabilite măsurile concrete necesare pentru a preveni, a elimina sau a atenua impactul sever pe care o perturbare majoră în alimentarea cu energie electrică l-ar putea avea. Planul urmărește protejarea populației și asigurarea continuității activității operatorilor economici din România în fața amenințărilor la adresa sistemului energetic.
Identificarea riscurilor în sistemul energetic
La nivel regional, conform datelor furnizate de ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Electricitate), au fost identificate un număr de 32 de scenarii potențiale de criză care ar putea afecta furnizarea de energie electrică. Aceste scenarii acoperă o paletă largă de amenințări, de la incidente tehnice și condiții meteorologice extreme, până la riscuri geopolitice și acțiuni deliberate.
Printre riscurile enumerate se numără:
- Atacuri cibernetice asupra activelor din rețeaua electrică sau a celor conexe.
- Atacuri fizice asupra centrelor de conducere sau a activelor critice.
- Incidente cauzate de condiții meteorologice extreme, precum valuri de frig, furtuni, precipitații majore și inundații.
- Evenimente geofizice, inclusiv furtuni solare, erupții vulcanice sau cutremure.
- Crize în asigurarea combustibililor fosili sau nucleari necesari generării.
- Defecțiuni multiple simultane, defecte tehnice locale sau defecțiuni în serie a echipamentelor.
- Eroare umană, complexitatea mecanismelor de control și pierderea operării sistemelor IT și de comunicații.
- Evenimente sociale (greve, revolte, pandemii) și conflicte militare.
Evaluarea probabilității și impactului
Fiecare dintre aceste riscuri a fost analizat în funcție de probabilitatea sa de materializare. De exemplu, s-a stabilit că un atac cibernetic asupra rețelei electrice este considerat un risc posibil, la fel ca valurile de frig sau criza în asigurarea combustibililor fosili.
În schimb, evenimente precum erupțiile vulcanice sau furtunile solare sunt estimate ca fiind foarte puțin probabile. Alte riscuri, cum ar fi atacurile fizice asupra centrelor de conducere, pandemiile sau conflictele militare, sunt considerate, în general, ca având o probabilitate scăzută de apariție.
Scenariile critice prioritare pentru România
Pe baza evaluării realizate prin matricea Probabilitate – Impact, autoritățile au identificat nouă scenarii de risc care sunt considerate prioritare pentru România și care pot afecta în mod semnificativ asigurarea alimentării cu energie electrică. Aceste riscuri formează nucleul Planului de Pregătire.
Din evaluarea realizată prin matricea Probabilitate – Impact, rezultă nouă scenarii de risc care pot afecta asigurarea alimentării cu energie electrică și trebuie luate în considerare pentru România. Acestea sunt: Atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică; Val de frig; Incidente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă; Criză în asigurarea combustibililor fosili; Greve, revolte, acțiuni de protest ale angajaților; Pandemie; Secetă; Cutremur; Conflict militar, război.
Răspunsul la criză și cooperarea europeană
În cazul unor evenimente extreme, cum ar fi un conflict armat, Planul de Pregătire impune măsuri imediate. Acestea includ relocarea centrelor de conducere, precum dispeceratele sau centrele de teleconducere, în locații protejate și evacuarea personalului operativ.
Cea mai frecventă amenințare se referă la afectarea infrastructurii energetice, cu posibile întreruperi pe zone extinse. Pentru a acoperi rapid deficitul de generare, sistemul energetic național va solicita ajutor de avarie de la Operatorii de Transport și de Sistem (OTS) din țările vecine, respectând acordurile bilaterale și regulamentele europene în vigoare.
CNTEE Transelectrica SA, în calitate de OTS, are un rol crucial în asigurarea condițiilor de siguranță operațională și în creșterea capacității de interconexiune cu zona sincronă Europa Continentală. De la izbucnirea conflictului militar din Ucraina, Transelectrica este parte a Acordului Multilateral de Suport de Urgență (Ucraina Emergency Support Multilateral Agreement). Astfel, România servește nu doar ca rețea de tranzit pentru energia furnizată de alte sisteme către Ucraina și Republica Moldova, dar poate acționa și ca potențial furnizor de energie de ajutor de avarie. Funcționarea interconectată a sistemului european este monitorizată constant de ENTSO-E.
Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE)
Managementul crizei energetice este coordonat la nivel național de Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE), o structură care operează în cadrul Ministerului Energiei și care este responsabilă cu declararea oficială a situației de criză.
Componența CONSE asigură reprezentarea tuturor actorilor esențiali din lanțul energetic, incluzând:
- Președintele (reprezentant desemnat al Ministerului Energiei).
- Reprezentantul CNTEE Transelectrica S.A. (TSO).
- Reprezentantul Dispecerului Energetic Național (UNO-DEN).
- Reprezentanți ai producătorilor cheie de energie electrică (Hidroelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., Electrocentrale București S.A., Complexul Energetic Oltenia S.A., Complexul Energetic Hunedoara).
- Reprezentanți ai operatorilor din sectorul gazier (SNTGN Transgaz S.A., OMV Petrom S.A., ROMGAZ S.A.).
- Reprezentanți ai operatorilor de distribuție (Distribuție Energie Electrică România S.A., Distribuție Oltenia S.A., Rețele Electrice România, DelgazGrid S.A.).
